<\/p>\n\n\n\n
Multe schimb\u0103ri observate \u00een mediu sunt pe termen lung, apar lent \u00een timp.\u00a0Agricultura\u00a0organic\u0103 ia \u00een considerare efectul pe termen mediu \u0219i lung al interven\u021biilor agricole asupra agro-ecosistemului. Acesta \u00ee\u0219i propune s\u0103 produc\u0103 alimente stabilind \u00een acela\u0219i timp un echilibru ecologic pentru a preveni fertilitatea solului sau problemele d\u0103un\u0103torilor. Agricultura organic\u0103 adopt\u0103 o abordare proactiv\u0103, spre deosebire de tratarea problemelor dup\u0103 apari\u021bia acestora.<\/p>\n\n\n\n
Sol. Practicile de construc\u021bie a solului, cum ar fi rota\u021biile culturilor, intercultivarea, asocierile simbiotice, culturile de acoperire, \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele organice \u0219i prelucrarea minim\u0103 a solului sunt esen\u021biale pentru practicile organice. Acestea \u00eencurajeaz\u0103 fauna \u0219i flora solului, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind formarea \u0219i structura solului \u0219i cre\u00e2nd sisteme mai stabile. La r\u00e2ndul s\u0103u, ciclul nutrien\u021bilor \u0219i energiei este crescut \u0219i abilit\u0103\u021bile retentive ale solului pentru nutrien\u021bi \u0219i ap\u0103 sunt \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite, compens\u00e2nd neutilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor minerale. Astfel de tehnici de gestionare joac\u0103, de asemenea, un rol important \u00een controlul eroziunii solului. Durata de timp \u00een care solul este expus for\u021belor erozive este redus\u0103, biodiversitatea solului este crescut\u0103 \u0219i pierderile de nutrien\u021bi sunt reduse, contribuind la men\u021binerea \u0219i cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii solului. Exportul de substan\u021be nutritive din culturi este de obicei compensat prin resurse regenerabile provenite de la ferm\u0103, dar uneori este necesar s\u0103 se completeze solurile organice cu potasiu, fosfat, calciu, magneziu \u0219i oligoelemente din surse externe.<\/p>\n\n\n\n
Ap\u0103. \u00cen multe zone agricole, poluarea cursurilor apelor subterane cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte sintetice \u0219i pesticide este o problem\u0103 major\u0103. Deoarece utilizarea acestora este interzis\u0103 \u00een agricultura organic\u0103, acestea sunt \u00eenlocuite cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte organice (de exemplu, compost, gunoi de grajd animal, gunoi verde) \u0219i prin utilizarea unei biodiversit\u0103\u021bi mai mari (\u00een ceea ce prive\u0219te speciile cultivate \u0219i vegeta\u021bia permanent\u0103), \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind structura solului \u0219i apa infiltrare. Sistemele organice bine gestionate, cu abilit\u0103\u021bi mai bune de reten\u021bie a nutrien\u021bilor, reduc foarte mult riscul de poluare a apelor subterane. \u00cen unele zone \u00een care poluarea este o problem\u0103 real\u0103, conversia la agricultura organic\u0103 este foarte \u00eencurajat\u0103 ca m\u0103sur\u0103 de restaurare (de exemplu, de c\u0103tre guvernele Fran\u021bei \u0219i Germaniei).
Aerul \u0219i schimb\u0103rile climatice. Agricultura organic\u0103 reduce consumul de energie neregenerabil\u0103 prin sc\u0103derea nevoilor agrochimice (acestea necesit\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de combustibili fosili pentru a fi produse). Agricultura organic\u0103 contribuie la atenuarea efectului de ser\u0103 \u0219i a \u00eenc\u0103lzirii globale prin capacitatea sa de a sechestra carbonul din sol. Multe practici de gestionare utilizate de agricultura organic\u0103 (de exemplu, prelucrarea la sol minim\u0103, returnarea reziduurilor culturilor \u00een sol, utilizarea culturilor de acoperire \u0219i a rota\u021biilor \u0219i integrarea mai mare a leguminoaselor care fixeaz\u0103 azotul), m\u0103resc revenirea carbonului \u00een sol, sporind productivitatea \u0219i favoriz\u00e2nd stocarea carbonului. O serie de studii au ar\u0103tat c\u0103 con\u021binutul de carbon organic din sol \u00een agricultura ecologic\u0103 este considerabil mai mare.<\/p>\n\n\n\n
Cu c\u00e2t este re\u021binut mai mult carbon organic \u00een sol, cu at\u00e2t poten\u021bialul de atenuare al agriculturii \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice este mai mare. Cu toate acestea, exist\u0103 \u00eenc\u0103 multe cercet\u0103ri necesare \u00een acest domeniu. Exist\u0103 o lips\u0103 de date privind carbonul organic din sol pentru \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, f\u0103r\u0103 date de compara\u021bie a sistemelor agricole din Africa \u0219i America Latin\u0103 \u0219i doar date limitate despre stocurile de carbon organic din sol, care sunt cruciale pentru determinarea ratelor de sechestrare a carbonului pentru practicile agricole.<\/p>\n\n\n\n
Fermierii\u00a0ecologici\u00a0sunt at\u00e2t custodi, c\u00e2t \u0219i utilizatori ai biodiversit\u0103\u021bii la toate nivelurile. La nivelul genelor, semin\u021bele \u0219i rasele tradi\u021bionale \u0219i adaptate sunt preferate pentru rezisten\u021ba lor mai mare la boli \u0219i rezisten\u021ba lor la stresul climatic. La nivel de specie, diverse combina\u021bii de plante \u0219i animale optimizeaz\u0103 ciclul de nutrien\u021bi \u0219i energie pentru produc\u021bia agricol\u0103. La nivelul ecosistemului, men\u021binerea zonelor naturale din \u0219i \u00een jurul c\u00e2mpurilor organice \u0219i absen\u021ba aporturilor chimice creeaz\u0103 habitate adecvate pentru via\u021ba s\u0103lbatic\u0103. Utilizarea frecvent\u0103 a speciilor subutilizate (adesea ca culturi de rota\u021bie pentru a construi fertilitatea solului) reduce eroziunea agro-biodiversit\u0103\u021bii, cre\u00e2nd un bazin de gene mai s\u0103n\u0103tos \u2013 baza pentru adaptarea viitoare. Furnizarea de structuri care asigur\u0103 hran\u0103 \u0219i ad\u0103post \u0219i lipsa utiliz\u0103rii pesticidelor atrag specii noi sau recolonizante \u00een zona organic\u0103 (at\u00e2t permanent\u0103, c\u00e2t \u0219i migratoare), inclusiv flora \u0219i fauna s\u0103lbatic\u0103 (de exemplu p\u0103s\u0103ri) \u0219i organisme benefice sistemului organic precum polenizatorii \u0219i pr\u0103d\u0103torii de d\u0103un\u0103tori. Num\u0103rul de studii privind agricultura ecologic\u0103 \u0219i biodiversitatea a crescut semnificativ \u00een ultimii ani. Un studiu recent care raporteaz\u0103 o meta-analiz\u0103 a 766 de lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice a concluzionat c\u0103 agricultura organic\u0103 produce mai mult\u0103 biodiversitate dec\u00e2t alte sisteme agricole.<\/p>\n\n\n\n
Utilizarea OMG-urilor \u00een cadrul sistemelor organice nu este permis\u0103 \u00een nici o etap\u0103 de produc\u021bie, prelucrare sau manipulare a alimentelor organice. Deoarece impactul poten\u021bial al OMG-urilor asupra mediului \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii nu este pe deplin \u00een\u021beles, agricultura organic\u0103 ia m\u0103suri de precau\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Multe schimb\u0103ri observate \u00een mediu sunt pe termen lung, apar lent \u00een timp.\u00a0Agricultura\u00a0organic\u0103 ia \u00een considerare efectul pe termen mediu \u0219i lung al interven\u021biilor agricole asupra agro-ecosistemului. Acesta […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-41","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eisberg-romania"],"yoast_head":"\n